despre corp&suflet

de ani de zile aștepți
lucrurile să se așeze.
ca niște piepturi pe rotisor
bine tasate rase la milimetru
formând o piramidă întoarsă
pe niciun punct de sprijin.

aștepți să se suprapună.
țărușul cât de subțire să le străpungă
puilor inima. să stea locului. focului
cd-uri ieșite din uz pe frunze de laur
diplome în filologie pe piei scalpate
claie peste grămadă

nici cea mai vagă urmă de logică
după cum bate vântul
direct din al 5-lea punct cardinal.

pungi de plastic umplute cu-azot
în jurul tot mai rotund al capului
de ani de zile. de zile de ani

îi spui mamei la telefon
de s-ar plăti răbdarea aș fi milionar
încet se așază lucrurile băiete.
și asta-i în sine o slujbă
mesajul-întâmpinare pe Ejobs
același de când lumea și bitul.

că meriți mai mult.
ai vrea să te angajezi într-o psihorație
cu salar mic pentru suflet

Reclame

Ritmuri pentru viețile necesare

dacă stai într-o anumită poziție nemișcat
privind linia dintre tavan și
peretele de culoarea albului ochilor
vei observa cum te zguduie bătăile inimii
tot mai tare bătăile picăturile chinezești reciclate
o singură picătură de sânge rostogolită la infinit.
o bilă de bowling pe-un tobogan dintr-o gravură de escher.
bătăile inimii
care stai. nici măcar bătăi
ușoara clătinare a capului
repercutată în ochelari în
aerul care umple această
cameră goală dintr-un
bloc mai mult părăsit

IMAG0146dacă te pui într-un loc pe marginea drumului
stâlp sau copac ușor stingherit semafor
buton roșu pentru oprit timpul
dacă te uiți la mașini cum trec
intervale perfect regulate niciodată marșarier
câini. oameni. cărucioare.
biciclete cu bicicliști
anemici. astmatici. afazici.
șoferi apăsând pedala corectă
fii bun ascultă când spun
dacă te ții deoparte
nu trece pe lângă tine.
oricât de rupt
oricât de rupt ai fi tu
oricât de rupt ai fi tu de ea
oricât ți s-ar rupe de regulile ei tâmpite
oricât li s-ar rupe tuturor mamelor apa cu mult înainte

echinox: 21 martie 2018, 18:15. haide ger: ființă și tâmp. ziua poeziei.

Mă uit cum ninge
un film de categoria b
cad pufuleți din polistiren.

Aseară în clipul dinaintea stingerii
crocodil sărind la gâtul unei girafe. animal însetat vs. prădător.
întreb ce-i asta cum adică din sursa vieții răsare moartea
și nu îmi veniți cu baliverne de-a selecția naturală
întreb. de ce trebuie să existe situația asta.
de ce am făcut ochi dacă e timpul.
când trebuie să îmi smulg firele albe
când moare un vârstnic uitat în familie
stăm la rând și spunem măcar n-o suferit
în măcar stă tot. ne cărăm toți. unii pe alții.
de ce există mai degrabă nimicul decât ceva.

Sculptez toată ziua un amărât de poem
izbesc în slow motion ceva de consistența unui organ mic fără funcție
fă-ți puncție cum ai izbi în toate ecranele dintre nimic și altcineva
printre ocheade pe facebook la vânătoare de likeuri să dormi împăcat.
mă mint aștept nota potrivită când ea mă așteaptă pe mine
îți dai seama că nu faci decât să mângâi poncife.
mai bine te-ai apuca de scris evanghelii apocrife
din care să faci cu părul în coadă lecturi ipocrite
proprietar al unui apartament de 45 m²
apropiindu-te în vis de greutatea ideală
flotări tracțiuni pe tocul ușii extensor genuflexiuni gantere
îmi place să îmi trăiesc la minimax viața
nu pentru c-aș merita
nu pentru c-ar merita
să dau răspuns la întrebări stupide
pe care numai religia și filosofia le răs-tălmăcesc
fii diferit. nu de dragul de-a nu fi ca restul. adoră
fii limpede. parfumat
fii.

la cu râs de cucuruze

Imagine similară

Era pe stradă ziua-n amiaza mare ne uitam după o căruță șontâcăraie plină cu porumb vai și tulai ce tremura din toate încheieturile în vârf o familie din-aia tradițională mânca pe fața de masă-n carouri păstrată bine mersi pentru zile de sărbătoare și folosită numai duminica din lipsă de altceva mâncau pe muntele de păpușoi ca pe o ditamamaie mămăligaburindă și tot câte-o cucuruză jap se boncăluia peste caldarâm hop un căluț de bătaie cu harnașament ros de șoareci urnit brusc la goană printre blocurile din Bună Ziua tot câte-un știulete cădea pe asfalt împreună cu tacâmurile și de-ale gurile celor din vehiculaș nimic nu se aruncă totul se reciclează am început să fug după ei când se aflau chiar lângă tomberoane aruncându-le mereu câte ceva înapoi ba câte un ciucalău ocazie cu care îmi aduceam aminte numele neaoșe ale acestor mădulare imense ba câte un copan de pui mânjit cu papricaș ca la mama acasă tăvălit o țâră prin praful smântânos de pe drum de parcă urma să se facă pane cât tu cine-i fi râdeai de mama focului pe trotuar nu mi-ai fi dat o mână de ajutor pentru nimic în lume erai prea ocupat să citești printre rânduri.

alfadermic

Astmatic
Biciclist buf
Cârcotaș cumpănit
Doctor în litere fără pacienți
Element dușmănos
Francofil
Ghicitor în vise
Hulitor de ce ne minte
Intrigat nu hipocrit
Înotător în vană
Jucător de tenis cu pereții
Komlod
Liber amatorist
Malomfălean
Nefumător
Ochelarist cu 8 dioptrii
Pescatarian
QA două luni
Rac în zodia fecioarei
Sapiosexual
Șutincurist
Traducător
Țepuit cu țepe țoape
Utilizator de ubuntu
Vinofag
Wannabe dirijor
Xerofit lover
Y generaționist
Zilier pe planeta Z

OK

o gură în cap

Fără să știi că momentele în care ai luat marile hotărâri sunt irevocabile
ai mers în capul gol până la punctul de cotitură
dincolo nu te aflai decât
tu
împreună cu alți indivizi la fel de bătuți în cap.
La fel de bătuți la cap cu viața
bătuți cap în cap
înșirați cap la cap
umandroizii cu cap
dezgolit de la mama și tata natură
și-n cap să fi mers.
Tot aia.

văd mecanismul
îmbătrânesc f tare
fără să fac mai nimic

Stăm în apartamentele astea nu ne știe nimeni
demonul amiezii nu dă târcoale
fiecare în cușcubeața lui alocată cu sacrificii
proprietar pe nedrept.
Împreună cu toate fantoșmele și obiectele
de care nu avem nici cea mai mică nevoie
scheletele din dulap tonele de maculatură
locuri în care am fost pentru c-așa ni s-a spus
bibelouri din vremea lui Pazvante Clarvăzătoru’
pungi de plastic saci de hârtie pentru zilele albe.

cimitirul nu-i locul solemn sau misterios
îi unde bătaia de joc îi la ea acasă
o gură de aer sub chiparoși

blestemele funcționează

Imagine similară

Joan Miró, Ceci est la couleur de mes rêves (1925)

Cotește pe stradă ne-apare în față e vânăt bolnav orbind suferă de dislizie nu mai poate citi în rest vede știu că l-am blestemat încerc să nu-mi pară bine mama îl ia în șuturi că n-am loc la catedră el că nu eu stați liniștit că nu mai vreau s-am de a face soră-mea sparge o lustră sau glastră omul și-o pune în cap ciobită pe-un sfert i se potrivește începe să filozofeze aici ca dintotdeauna îmbiați să posede ca să supună obligați să supună ca să posede.

poznet

Imagini pentru uroboros whale

visez numai tâmpenii
acolo nu e nimic memorabil.
un tip la costum și coadă ieșind din pâlcul de fete
ne ducem în ultima clipă la Aurul Rinului
mapamond cu balenă de stânci
făcând rotocol urobor în jurul Americilor puzzle.
visez toate prostiile
nimic memorabil acolo
fincă nimic memorabil aici

trece o zi
ultima din octombrie
to comment or not to comment

iau fiecare tacâm din spălător
încet cu grijă ca pe-un animăluț de campanie
umplu răstimpul
mă-nchid în baie pe întuneric.
încep să se pensioneze IT-iștii
cele două farfurii față-n spate
la stânga e cea din care am mâncat azi-dimineață
ochiul două felii de slănină caș prăjit de acasă
la dreapta e cea din care la amiază două sarmale
în mijloc aia de supă de roșii
la radio Vă place Brahms de Françoise.
îmbătrânesc împreună cu vasele nu cu visele

nepereche

B*** și C*** la noi acasă dorm în camera mică mi-e ciudă e ca și cum aș avea două perechi de părinți dânsa doarme în rochie de mireasă dânsul în pantaloni roșii de filfizon se gătește sunt ca o fantomă nu par să mă vadă camera mare păpuși în geamantanul negru desfăcut lângă pat îi tot spun sorelă-mii să mai strângă de pe scaune chiar în față atârnă chiloți într-o pungă mâț spânzurat. Mi-e ciudă că i-am visat.

Imagine similară

Mă întorc într-o dimineață pe ceață acasă copacii din parc tăiați în același loc la doi metri cât mine se văd numai trunchiurile golașe forfotă utilaje le-arăt tuturor semnul obscen chiar lângă poartă Iordănescu nici nu mă vede poate se face opresc babele să intre la noi împing poarta că mama zgârcită nu le ajută buni era bună mama rea de pe drum careva le-o trântește O*** mai deșteaptă cu înțelesul de înțeleaptă.

cândva nu mai știu când

Imagini pentru emil cioran

Circumstanță de timp similicron sunt în capul cuiva poate Cioran cu mama la film în film.

Citesc în tren XK bilet Voiniceni atenție portavoce se-aude ca la bagaje vagon fără locomoti-vă’d peste umăr o fată fix înainte ocolim Bandul [e poate visul din copilărie când mă scufundam cu linie cu tot într-o mlaștină pe deal] deci înspre poarta 1 trebuie-mpins de la O*** în spate strig de ce nu singur îmi fac griji pentru tata-l știu că sărise vagonul pornește apoi înapoi cu viteză mare oare frâna tot de oameni va fi pusă pe calea ferată întinși pe spată cu gâtul pe șină cu șira pe șină ultima vertebră mi-e frică să nu deraiem.

Într-un salon colegului de cameră nu-i merge netul tot Ovidiu îl cheamă sora supraveghetoare îi dă un alt cablu și se rezolvă pornim la concert în biserică miezul nopții suntem conectați.