–––

Născut aproape de creierul munților, cândva într-un secol deja uitat. Copilărit. Elev model până la absurd. Absolvent al unei facultăți cu aerosol, furișat prin toate furcile caudine ale sistemului Bologna. Mereu amânat să devină poet. Visător învederat. Veghetor înveterat. Se spune că omul apare teribil de calm, înfășurat în tăcere și frig. Aude micile goluri, în serile ce promit. Mare amator de simfonii, le știe pe dinafară, se închipuie dirijor. Face ochi în toiul nopții, teleghidat să transpună visul. Comite câte-un poem gri, pe diverse suporturi, în aspre singurătăți. În diminețile ce promit. Un laș: încă mai crede în poezie…

Să nu-l cruțați! Ne l’épargnez pas! Don’t spare him!

blog

Postez inedit mai degrabă vise, transpuneri de vise, transpuneri de vise în vis. Pe ele nu mi le-ar edita nimeni și nici nu există ceva mai potrivit să-ți publici au compte d’auteur. Nimic mai personal decât visul, dar și când îl poți împărtă…

Poeme și restul, mișcând ochii pe liniuțele din stânga.

Advertisements